Despre Puterea Gândului să scriu azi? Despre Răceala Perfecțiunii și Candoarea Imperfecțiunilor? Despre Echilibru și Armonie? Despre Susținere și Perseverență? Despre NE-TIMP? Nu știu… Nu am găsit Bucuria în niciuna dintre teme.
Lumea în care ne petrecem clipele se oprește în loc pentru Cineva vreodată? Nu.
Noi suntem datori să tragem de mânecă Clipele și să încercăm să ne oprim din trecerea aceasta, așa cum Lumina se pune în valoare numai în prezența Întunericului, să încercăm să oprim crâmpeie de Nemurire.
„Lambada” lui Nichita Stănescu mi-a „găsit” un răspuns:
„La început când încă mai purtam/ pe suflet coaja de var a sufletului/ credeam și speram/ iubind să fiu iubit.
Mai târziu când dădeam din trup/ ca dintr-o aripă/ în sângerosul aer, mi-am zis:/ dacă pot să iubesc mi-e destul/ și mi-este surâs/ și mi-este vis/ dacă pot să iubesc.
La urmă, la umbră/ am cântat:/ dacă cineva poate să iubească/ e împărat/ dacă cineva este iubit / e infinit/ și dacă există iubire/ din goluri se naște plinul.”
Copilul de astăzi este în clasa a VII-a la Specializarea Chitară Clasică a Liceului de Arte „Marin Sorescu” și este cel mai tânăr, dacă socotim după vârsta elevilor care au construit până acum, filă cu filă, Jurnalul meu de Arte.
Este un Început de nota 10. Maria Ungureanu este născută într-o zi de toamnă, la data de 8 octombrie, anul 2008 în Craiova. La Liceul de Arte „Marin Sorescu” a venit în clasa a doua, descoperindu-și dragostea pentru muzică și fiindu-i familiară atmosfera, prin prezența în viața ei a unui frate care deja studia chitara.
Astfel Maria ne povestește că „Pasiunea pentru chitară a pornit de la fratele meu care cântă la chitară.”
Maria este un copil talentat și creativ, ale cărui emoții adolescentine se reflectă în muzica pe care o interpretează.
Cu toate că este la început de drum spre calea performanțelor muzicale, Maria are deja câteva participări cu rezultate frumoase la concursuri de specialitate, dintre care amintim: Premiul I De Excelență la Concursul ”Chitariștii României” și Premiul II la Concursul Județean de Interpretare Instrumentală și Vocală ”Muzica în Viața Mea”, ambele în anul 2022.
Maria ne mărturisește că ”de ceva timp și-a dezvoltat și pasiunea pentru desen și pictură”. Motto-ul ei pe care a dorit să ni-l împărtășească, este ”I love music and nature 100%!” Mariei îi place să citească și cartea ei preferată este „Jane Eyre” de Charlotte Bronte. Iubește foarte mult animalele și sportul preferat este echitația.
Pasiunea pentru chitară este susținută cu răbdare și blândețe de profesorul Mihai Ghenea, la orele căruia descoperă cu fiecare lecție, pași noi spre lumea fascinantă a cutiei magice cu 5 corzi.
Pastila de Istoria muzicii contemporane, astăzi, o vom ”servi” în povestea Anei Vidovic, care este ”preferata” Mariei.
Și ca o paranteză sau doar o observație personală, mi se pare că oarecum, Maria se regăsește în aspecte din viața Anei, care seamănă cu aspecte din viața ei, niciodată zic eu, întâmplătoare! Mi se mai pare și o joacă a Destinului cu data nașterii, cu fratele care devine primul idol muzical și cu sensibilitatea și caracterul ambițios pe care le transmit ”fetele” de astăzi.
Ana Vidović născută la 8 noiembrie 1980 este o artistă a chitarei clasice originală din Croația. A fost un copil minune care a câștigat numeroase premii și competiții internaționale în întreaga lume. Talentul a fost probabil moștenit de la tatăl său , care în tinerețe era membru al unei trupe, la chitară bas, cunoscută pe plan național.
Ana are doi frați muzicieni: Viktor chitarist clasic – cel care a inspirat-o în alegerea ei și Silvije pianist concertist. La vârsta de 5 ani a început studiul chitarei, mergând la școala de muzică din orașul natal Karlovac și deja la 8 ani făcea performanță. La 11 ani a mers la concursuri internaționale și la 13 avea meritul de a fi deja cel mai tânăr student al Academiei de Muzică din Zagreb – în vremuri destul de tulburate pe planurile politic și social, în timpul Războiului Croat de Independență. A terminat studiile în anul 1998 și remarcată de profesorul Manuel Barrueco, grație reputației pe care și-o construise în Europa, a primit invitația ade a-și continua studiile la Conservatorul Peabody în Baltimore, Maryland, unde a absolvit în anul 2003.
Cariera sa internațională include recitale, concerte și apariții la festivaluri, în turnee peste tot în lume. A lucrat cu numeroase orchestre iar lucrările preferate pe care le expune publicului sunt cele ale compozitorului Johann Sebastian Bach, precum și cele ale compozitorilor Federico Moreno Torroba, Manuel Ponce, Francisco Tárrega și Joaquín Rodrigo.
Ana are peste 20 de premii la competițiile internaționale, la care a participat, numai după vârsta de 18 ani. Palmaresul său include Premiul I la Albert Augustine Memorial International Competition (Bath, Anglia), Concursul ”Fernando Sor” (Roma, Italia), Concursul ”Mauro Giuliani” (Italia), Concursul ”Francisco Tárrega” (Benicàssim, Spania), Concursul ”Printemps de la Guitare” Belgia, Concursul Eurovision Young Musicians și Concursul ”Young Concert Artists International Auditions” (New York, America).
Dintre recenziile notabile ale activității sale muzicale, amintesc două care mi s-au părut cele mai importante. Prima: În anul 2006, în urma vizionării unui concert, Stephen Brookes de la ”The Washington Post” scria un comentariu referitor la stilul Anei: “execuția ei este imaculată, detaliată, precisă și lustruită și acesta nu este un simplu afișaj, ci o abordare virtuoasă. Felul ei de a cânta este nuanțat și intens cu note personale, deopotrivă simțite și gândite extrem de profund”. A doua: Un alt chitarist celebru, Stephen Griesgraber, nota că “este dificil să îți dai seama de unde să începi o discuție referitoare la talentul enorm al Anei Vidovic. Gama ei dinamică, frumusețea sunetului, precizia articulației și virtuozitatea te conduc câtre o audiție și o experință muzicală absolută.”
Și pentru că Ana este o artistă a chitarei clasice specială, nu este de trecut cu vederea reclama pe care o face cântănd în exclusivitate pe un instrument al renumitului luthier de chitară clasică Australian, Jim Redgate. Ana afirmă că ”atunci când a încercat această chitară a existat o conexiune imediată și este un instrument cu adevărat special pe care îl poți explora pentru foarte multă vreme”, dar vă las curiozitatea de a căuta prețul pe internet și veți înțelege de ce Muzica vine din alte sfere… aristocrate… și delicatețea expunerii unui artist celebru devine măiastră și angelică numai în compania unui instrument pe măsura înălțimii harului său.
Cum să îmi iau rămas bun astăzi, Jurnalule? Despre ce să fac acum încheierea? Despre ce este prezent în fiecare dintre Noi? Despre Lumini și Umbre? Despre Cuvinte și Tăceri? Despre Adevăr și Căi mai… mult umblate, mai repede satisfăcătoare și mai facile?
Nu știu. Mai bine SCRIU. Ca să nu mai spun cu voce tare tot ce gândesc! Zâmbesc și privesc cu toată Bucuria care simt că mă încarcă, un copil precum Maria și… pe toți despre care am avut onoarea să scriu, și pe cei despre care îmi umplu viața și nu am scris încă… Si pe cei despre care nu o să scriu.
Material realizat de către Oana Constantinescu, profesor de pian în cadrul Liceului de Arte din Craiova.
