Muzeul Cărții și Exilului Românesc a primit, vineri, de la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, avizul prealabil în vederea înființării.

După consultarea documentației depuse și audierea în ședința din data de 13 iulie, a lui Lucian Dindirică, managerului Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, instituție în subordinea căreia va funcționa muzeul, membrii comisiei au acordat avizul prealabil în vederea înființării acestei instituții de cultură unice în țară, la solicitarea Directiei Județene pentru Cultură Dolj.

Intrată în patrimoniul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” în anul 2016, Casa Dianu, monument istoric impunător al Craiovei, va găzdui din această toamnă „Muzeul Cărții și Exilului Românesc”, cel mai important proiect al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Din echipa implicată în acest proiect fac parte bibliotecari, cercetători, muzeografi, documentariști, care au depus în ultimii ani un efort intens, într-un ritm alert și susținut, pentru verificarea, inventarierea, catalogarea fiecărui document și obiect de artă intrat în patrimoniul muzeului.

„Un vis care devine realitate. Muzeul Cărții și Exilului Românesc părea un proiect utopic. Dar, cu multa munca si dăruire, alături de colegii mei, azi putem să facem planuri pentru inaugurare. Casa Dianu, un monument de arhitectură deosebit, gazda acestei instituții, se va deschide publicului larg din toamna acestui an. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a avizat. Era ultimul hop. Dupa ce m-au audiat in ședința lunară din 13 iulie, muzeul nostru a primit avizul provizoriu. Evident, vom merge mai departe, pentru autorizarea finală, respectând sugestiile primite de la membrii comisiei. Este un capăt de drum pentru construcția acestei institutii unice, care, fără aportul consistent și sprijijul CJ Dolj nu ar fi existat. Mulțumiri tuturor celor care ne-au fost aproape: președinții Ion Prioteasa și Cosmin Vasile, primarul Lia Olguta Vasilescu, toți consilierii județeni, echipa de la Direcția de Fonduri Europene implicată în acest proiect, pentru atenția pe care ne-au acordat-o”, a menționat Lucian Dindirică, manager Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.

Povestea înființării acestui muzeu a început În toamna anului 2013, când Biblioteca Aman anunța perfectarea a două proiecte de o importanță colosală pentru zestrea de carte deținută, precum și pentru viața academică și culturală a orașului.

Academicienii Dan Berindei și Dinu C. Giurescu hotărau trimiterea bibliotecilor personale, formate din mii de cărți, documente și volume inedite, piese de mobilier și tablouri la Craiova, la Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman ”.

Rând pe rând, alte colecții aveau să ajungă la Aman, dată fiind grija și priceperea dovedite în cazul primelor două impresionante biblioteci personale. Între timp, s-a reușit aducerea colecției de carte aparținându-i profesorului și istoricului V. Veliman, o serie impunătoare de cărți și documente despre cultura, civilizația și istoria otomane turce. Iar în luna februarie a anului 2016, în urma unei întrevederi dintre managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” și academicianul Basarab Nicolescu s-a născut ideea înființarii unui muzeu al exilului.

„Eram de mulți ani în căutarea unui loc satisfăcător pentru a dona colecţia mea privind exilul românesc din Paris. Ocazia ideală s-a prezentat în mod neaşteptat la sfârşitul anului trecut, cu ocazia colocviului centenarului naşterii lui Vintilă Horia, care a avut loc la Biblioteca Aman. I-am spus câteva cuvinte Domnului Lucian Dindirică despre preocuparea mea şi am văzut imediat că ochii i s-au aprins. A doua zi, mi-a spus că nu a dormit noaptea gândindu-se la ce i-am spus. Printr-o sincronicitate interesantă, i-am mărturisit că nici eu nu dormisem. După o vizită a spaţiilor bibliotecii şi o discuţie aprofundată, hotărârea mea definitivă era luată. Apoi lucrurile au mers foarte rapid. Donaţia mea ar putea constitui nucleul unui viitor Muzeu al Exilului Românesc, extrem de necesar culturii române”, declara atunci academicianul Basarab Nicolescu

Pentru sediul noului muzeu a fost aleasă Casa Dianu, monument de arhitectură construit la începutul secolului XX, situat pe strada 24 Ianuarie, reabilitat, consolidat și amenajat prin proiectul european „Valorificarea durabilă a monumentului istoric Casa Dianu din localitatea Craiova, judeţul Dolj, prin crearea unui Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc şi introducerea acestuia în circuitul turistic”.

Proiectul a fost realizat prin finanțarea de aproximativ 5 milioane de euro obținută în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, de Consiliul Județean Dolj, în calitate de beneficiar.

Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, a subliniat importanța atragerii de fonduri europene pentru a susține demersurile pe care instituția le-a derulat de-a lungul timpului în sfera culturală.

„O etapă importantă pentru fondarea Muzeului Cărții și Exilului Românesc a fost parcursă în urmă cu câteva zile, odată cu obținerea de către Biblioteca Județeană «Alexandru și Aristia Aman» a avizului prealabil de înființare a noii instituții. Suntem cu un pas mai aproape de inaugurarea obiectivului nostru cultural, iar, din toamnă, volumele provenite din colecțiile donate de mari personalități din țară sau care au trăit în exil vor putea fi studiate de cei interesați.

Iată cum, printr-un proiect cu finanțare europeană în valoare totală de aproape 5 milioane de euro, reușim să constituim un muzeu nou, unic la nivel național, și în același timp să recuperăm o clădire cu statut de monument istoric – Casa Dianu.

Investițiile Consiliului Județean în domeniul cultural continuă, iar eforturile noastre de a păstra acest tezaur arhitectural bogat al Doljului sunt răsplătite pe deplin cu noi obiective pe care reușim să le punem în lumină. În scurt timp, vom inaugura alte două monumente de importanță națională, Cula Izvoranu-Geblescu, de la Brabova, și Cula Cernăteștilor, din comuna Cernătești. Sunt doar câteva dintre inițiativele pe care instituția noastră le-a dus la bun sfârșit”, a precizat Cosmin Vasile.

Noua instituție de cultură va cuprinde fonduri și colecții extrem de necesare pentru îndeplinirea obiectivului de reîntregire a culturii naționale cu întreg tezaurul cultural realizat în afara granițelor României în cei 45 de ani de comunism.

Din patrimoniul viitorului Muzeu fac parte fonduri de documente și colecții personale acad. Dinu C Giurescu, istoricului Dan Berindei, ale acad. Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Șerban și Paul Barbăneagră, artiștilor plastici Corneliu Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou și Constanța Buzdugan, soților Rodica și Șerban-Viorel Stănoiu, soților Romulus și Ileana Vulpescu, istoricului V. Veliman și alți importanți oameni de cultură care, deși în plecați în exil, au continuat să trăiască și să simtă românește.

Muzeul Cărții și Exilului Românesc este un proiect de anvergură, complex și inovativ nu doar prin prisma colecțiilor substanțiale menționate anterior, ci și prin faptul că el va fi un spațiu interactiv, un centru de cercetări multidisciplinare avansate, ce va pune la dispoziția vizitatorilor tehnică și aparatură de studiu de ultimă generație și un loc de întâlniri și dezbateri culturale.

Noua instituție va crea premisele dezvoltării unor noi concepte și direcții în arii disciplinare diferite și va stimula și, totodată, anima comunitatea cultural-literară locală. Alături de sălile de expoziții permanente și temporare, vizitatori mari și mici deopotrivă se vor bucura de spații multimedia, de lectură și dedicate timpului liber, precum și de săli de concerte.

Muzeul va fi, așadar, unul „viu”, o instituție unică în sine, dedicată „reîntregirii culturii române”, dar și, în egală măsură, o sursă de inspirație pentru generația de azi, creatoare a tezaurului cultural de mâine.

Muzeul Cărții și Exilului Românesc va fi un adevărat un tezaur, care va reuni atât elementele mobile, cărți, corespondențe, dosare cu însemnări inedite, fotografii și materiale audio-video, cât și piese fixe, exemplare de mobilier și diverse alte artefacte, pe care Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” le-a obținut pentru a le reda culturii naționale.