Sindromul Raynaud reprezintă o problemă de sănătate care afectează degetele de la mâini și de la picioare, prin contractarea vaselor de sânge cutanate și reducerea fluxului de sânge în aceste zone, apărând senzația de amorțeală și frig. De regulă, acest fenomen apare din cauza stresului sau atunci când temperaturile sunt scăzute.
Deși această boală nu reprezintă o problemă de sănătate gravă, în unele cazuri pot să apară complicații din cauza faptului că fluxul de sânge este redus.
Este important de menționat și faptul că există două tipuri ale acestui sindrom:
• Un tip primar – cunoscut și sub denumirea de boala Raynaud, care nu este asociat cu alte probleme de sănătate. Simptomele sunt, de regulă, moderate, nu necesită tratament și pot să dispară de la sine;
• Un tip secundar – cunoscut și sub denumirea de fenomenul Raynaud, care apare din cauza altor probleme de sănătate. Deși fenomenul Raynaud este destul de rar, această formă poate fi mult mai serioasă. Simptomele apar, de regulă, în jurul vârstei de 40 de ani, mult mai târziu decât în cazul formei primare a bolii. Deși aceste situații sunt rar întâlnite, există riscul de apariție a complicațiilor.
Pentru cele mai multe persoane, sindromul Raynaud nu afectează stilul de viață, totuși, în unele cazuri, poate avea un impact semnificativ asupra desfășurării activităților zilnice.
Cauze
Cauzele care duc la apariția sindromului Raynaud nu sunt complet elucidate. Boala este observată prin faptul că vasele de sânge de la nivelul degetelor reacționează atunci când nivelul de stres este crescut sau când temperaturile sunt scăzute.
Astfel, atunci când degetele de la mâini și picioare sunt expuse frigului, vasele de sânge se contractă, iar fluxul de sânge este redus temporar. În timp, aceste vase de sânge se pot îngroșa, limitând și mai mult fluxul sanguin.
Temperaturile scăzute reprezintă, de cele mai multe ori, motivul apariției acestui fenomen. În unele cazuri, expunerea la frig sau spălatul pe mâini cu apă rece pot declanșa contracția vaselor de sânge. În alte cazuri, stresul emoțional poate declanșa un astfel de episod.
În ceea ce privește forma secundară a bolii (fenomenul Raynaud), cauzele apariției acestuia sunt legate de alte probleme de sănătate existente, precum:
• Boli ale țesutului conjunctiv – cele mai multe persoane care suferă de scleroză pot dezvolta simptomele sindromului Raynaud; boli autoimune (artrita reumatoidă, lupus) sau sindromul Sjogren;
• Boli ale arterelor – precum ateroscleroza, boala Buerger sau hipertensiunea pulmonară primară;
• Sindromul de tunel carpian – boală care duce la apariția presiunii la nivelul nervilor mâinii, a senzației de amorțeală și a durerii, fapt care crește sensibilitatea mâinii la temperaturile scăzute.
Alte cauze mai pot include fumatul, care poate duce la contractarea vaselor de sânge, dar și acțiuni repetitive și care determină vibrații, precum cântatul la pian sau dactilografierea. De asemenea, leziunile la nivelul mâinilor și picioarelor, dar și anumite medicamente, pot crește riscul de apariție a sindromului Raynaud.
Factori de risc
Principalii factori de risc pentru apariția sindromului Raynaud primar includ:
• Sexul feminin – femeile sunt mult mai predispune la apariția sindromului Raynaud comparativ cu bărbații;
• Vârsta – oricine poate dezvolta sindromul Raynaud, însă riscul este crescut în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani;
• Climatul – această boală este frecventă în zonele cu climat rece și temperaturi foarte scăzute;
• Ereditatea – această afecțiune se poate transmite pe cale ereditară.
În cazul fenomenului Raynaud (tipul secundar), factorii de risc includ existența anumitor boli, diferite profesii care presupun acțiuni repetitive sau folosirea unor ustensile care produc vibrații, dar și expunerea la diferite substanțe ori chimicale (tutun, clorură de vinil).
Simptome
Principalele simptome ale sindromului Raynaud sunt:
• Degete reci la mâini și picioare;
• Schimbarea culorii pielii;
• Senzație de amorțeală sau de durere cu caracter de înțepătură, o dată ce nivelul de stres este redus sau când degetele se încălzesc.
De regulă, în cadrul unui astfel de episod, zonele afectate ale pielii devin albe, apoi își schimbă culoarea spre albastru, iar degetele se simt reci și amorțite. Pe măsură ce revine circulația sângelui, zonele afectate devin roșii, apar furnicături, o senzație de zvâcnire, iar degetele se pot umfla. Atunci când acestea se încălzesc, poate dura până la 15 minute pentru ca fluxul de sânge să revină la normal.
Deși sindromul Raynaud afectează, în cele mai multe cazuri, degetele de la mâini și picioare, uneori, pot fi afectate și alte zone, precum buzele, nasul, urechile sau mameloanele.
Diagnostic
Prima etapă în stabilirea diagnosticului pentru sindromul Raynaud este anamneza (istoricul medical). Medicul va pune întrebări legate de simptomele apărute și va efectua o examinare fizică. De asemenea, pot fi necesare și alte teste pentru a exclude boli ce pot prezenta aceleași simptome.
O altă etapă importantă în diagnosticare este examinarea vaselor de sânge cutanate (capilaroscopie), pentru a vedea care este starea pielii de la baza unghiilor și dacă există deformări ale vaselor de sânge ori dacă acestea au crescut în dimensiune.
În cazul în care există suspiciunea unei probleme de sănătate care a dus la apariția acestor simptome (fenomenul Raynaud), precum boli autoimune sau ale țesutului conjunctiv, medicul poate recomanda o serie de analize de sânge pentru a vedea dacă exista anticorpi antinucleari, de exemplu.
Complicații
În cazul în care fenomenul Raynaud (tipul secundar) este sever, nivelul redus de flux sanguin către degete poate provoca leziuni ale țesutului. Aceste complicații sunt destul de rare, însă blocarea completă a vaselor de sânge poate duce la apariția de ulcerații ale pielii sau gangrene (țesut mort). În cazuri severe, care apar extrem de rar, poate fi necesară amputarea țesutului afectat.
Tratament
Tratamentul sindromului Raynaud diferă în funcție de severitatea bolii, dar și de asocierea cu alte probleme de sănătate.
În cazul persoanelor care locuiesc în zone cu climat rece, purtarea unor haine adecvate și protejarea mâinilor și picioarelor de frig pot ajuta la reducerea simptomelor. De asemenea, există tratamente medicamentoase care pot contribui la tratarea unor forme mai severe ale bolii și care au drept obiectiv reducerea episoadelor de atac, prevenirea deteriorării țesutului sau tratarea altor probleme de sănătate existente.
De regulă, tratamentul medicamentos este recomandat pentru a ajuta la dilatarea vaselor de sânge și la buna circulație a sângelui. În funcție de caz și de severitatea simptomelor, pot fi de ajutor medicamentele vasodilatatoare.
În cazurile severe poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru tăierea nervilor simpatici de la nivelul mâinilor și picioarelor, astfel încât episoadele să fie mai rare și mai puțin severe.
O alternativă de tratament este injectarea unor anestezici locali pentru a bloca reacția nervilor simpatici din zonele afectate. Procedura trebuie repetată în cazul în care simptomele persistă sau recidivează.
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie, Cabinet Planificare familială din Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu.
