Pornind de la titlu…ajungem la o poveste. La povestea unui jurnalist care îşi împarte meseria în două, alegând să vină mereu cu cele mai proaspete informații, știri şi reportaje de mai bine de 30 ani încoace, dar totodată aduce şi frumusețe, sănătate, bună dispoziție…de vreo șapte ani.

Mihaela Andreescu, absolventă a Colegiului de Relatții Vamale și Consultanța Juridică Hyperion și a Facultății  Economice Administrarea Afacerilor din Craiova, este o femeie antreprenor puternică și determinată în tot ceea ce își propune să facă. Are 51 de ani, jumătate de secol cum spune ea, zâmbind mereu. Toți sunt ai ei și este mândră de fiecare în parte pentru că fiecare an a venit cu tot felul de provocări care au făcut-o omul care e azi.

Manageriază un proiect media, dar și un salon de masaj

Mihaela s-a născut în frumosul oraș Drobeta Turnu Severin, dar locuiește în orașul lui Brâncuși și e tare mândră de istoria locurilor oltenești.

Profesional, ea îmbină două meserii, căutând să nu neglijeze vreuna în detrimentul celeilalte. Și reușește! Are propriul proiect media, în prezent, iar de șapte ani manageriază un salon de masaj.

30 de ani de jurnalism sunt trei decenii în care a lucrat de la prezentator, la redactor șef, de la reporter, la editor, moderator și realizator de emisiuni  în cadrul redacțiilor de la TERRA SAT, ANTENA 3, Radio Tv GALAXI, Tele 3 Media, N-SAT,  Severpress, Radio Tv Accent și, mai nou, în propriul proiecte: MAG MEDIA .

La polul opus, chiar foarte opus, stă salonul său de masaj. Este terapeut, și asta a descoperit târziu, cumva după prima tinerețe, când o boală cumplită i-a devastat viața: o pareză facială.

„Să fii om media și să ajungi strâmb, da chiar strâmb, într-o noapte, e chiar o încercare pe care nu ai cum să o înțelegi, dar din care înveți ceva. Și am învățat. Am învățat să fiu și mai puternică. Cu sprijinul unui medic extraordinar de la Craiova, Maria Beldiman, un neurolog reputat  și dedicat pacienților, am reușit”, povestește Mihaela.

Medicul craiovean i-a promis „că o repară” și că va fi din nou om de televiziune…și așa a fost.

Din acel moment, Mihaelei i s-a dezvoltat și i-a încolțit un gând. Acela de a ajuta, la rândul său, oameni aflați în suferință.

„Știind că suferința e o boala a sufletului și sufletul trebuie să fie frumos ca să poți fi la rândul tău apt pentru cei din jur și pentru tine, am ales să fac o școală de masaj. Am optat pentru Școala <<Ofelia>> din Sibiu unde am învățat o multitudine de tehnici de masaj. Profesori mi-au fost Petre Grădinaru și Angela Hogman”, mai spune Mihaela Andreescu.

Mihaela este printre puține persoane maseur din Gorj care, alături de masajul teraputic, s-a specializat și pe Reflexoterapie și Masaj limfatic manual.

„Puțină lume știe că ultimele două nu sunt deloc de neglijat fiindcă detoxifică, redând vitalitatea de care cu toții avem nevoie. Masajul înseamnă sănătate și cine înțelege acest lucru își prelungește frumos viața. Trăim într-o lume în continuă dinamică, cu timp limitat în general pentru noi și astfel supunem corpul la un bombardment de stimuli nocivi  care îi cauzează. Mâncăm pe apucate, fără a mai avea mic dejun, prânz și cină. Dormim puțin, nu facem sport cât ar trebui și apoi ne mirăm că suntem storși de energie, obezi, plictisiți, stresați și supărați pe viață. În capitalism, dinamica joburilor vine la pachet cu bolile neurologice  dobândite prin prisma poziției care este inadecvată, de multe ori. De la copii până la persoanele de varsta a treia se întâlnesc scolioze, cifoze, iar spondiloza pare a fi boala acestui secol”, explică Mihaela.

Nu de puține ori, auzim că masajul este un moft. Îl fac doar cei care au timp pentru mofturi…și cam atât. Deloc corect, spune târgujianca.

„Lumea trebuie să înțeleagă faptul că a face masaj nu este un moft, ci înseamnă o grijă exclusivă pentru corp și viață, pentru că prin masaj reușești să îți hidratezi pielea, să repui circulația sanguină în parelametri, să tonifici musculatura și să îți iei porția de bună dispoziție. Am ajuns, astăzi, să luptăm pentru buna dispoziție. Atâtea fete triste, de la copiii până la bătrâni, vezi pe stradă încât nu știi exact cum mai poți îndrepta asta într-o societate unde statului nu îi prea pasă cum o duc locuitorii lui”, continuă Mihaela.

„Nu înțeleg unde s-a pierdut zâmbetul”, mai spune Mihaela, care după cum o știe toată lumea, luptă pentru a-l câștiga de pe toate chipurile cu care intră în contact.

„Zâmbetul este hrana sufletului și este o vorbă: <<Dacă nu poți să zâmbești, ia-te după mine>>. Așadar, să zâmbim. Zâmbetul este un exercițiu facial de care cu toții avem nevoie”, conchide Mihaela Andreescu.